Obiceiuri de Crăciun în Bucovina
În Bucovina exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri împrumutate pe durata sarbatorilor de iarna. De aceea, în preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat.
În ziua de Ajun, femeile ies în livada cu mâinile pline de aluat si ating fiecare pom spunând: “cum sunt mâinile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii încarcati cu rod la anul”.
Pregatirea mesei de Ajun începe în primele ore ale diminetii, când gospodinele coc colacii “rotunzi ca Soarele si Luna” si un colac special, numit “Creciun”. Acest colac se pastreaza pâna primavara, pentru a fi folosit în practicile începutului de an agrar.
În dimineata Ajunului erau preparate douasprezece feluri de mâncare de post (grâu pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si “sleita” etc), care erau asezate pe masa din “casa cea mare”. Din ele se consuma seara, dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa fara a-si face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mâncare, nu erau consumate în întregime, resturile fiind pastrate pe masa pâna la Boboteaza. Aceste resturi erau asezate la fereastra spre îndestularea celor morti.
Pe parcursul noptii de Ajun, cetele de flacai strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati în casa, sunt ospatati si rasplatiti. Sunt cazuri când, în casele cu fete, are loc o mica petrecere. Fata care urmeaza sa se marite este scoasa la joc fie de seful cetei, fie de flacaul care o simpatizeaza.
Crăciunul în Salistea de Sus
În Ajunul Craciunului femeile framânta aluatul pentru pâine si colaci. Exista traditia de a face un colac mai mare, un stolnic, împodobit cu figuri din aluat, care se aseaza pe masa si va sta pâna la Boboteaza. Nu-i voie sa se miste stolnicul pe parcursul zilelor de sarbatoare. În caz contrar, se tulbura linistea din casa si se strica bunastarea.
Crăciunul la Chisinau
La Chisinau se umbla cu “Calutul”, “Plugusorul”, “Ursul”, “Steaua”, însa, cel mai cunoscut este “Caprita”. Caprita este însotita de un cioban, de mai multi insi care vor dansa cu caprita si de un medic care o lecuieste, caci ea, nedorind sa danseze, se face bolnava. Se colinda pâna dupa miezul noptii:
Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte,
Ța, ta, ta, caprita, ta,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zaharel t-oi da!…
Obiceiuri de Crăciun la Cenad
Cenadenii practica un vechi obicei, anume maturatul Craciunului. La Ajunul Craciunului, gazda aduce în casa paie si le împrastie în camera. Sub aceste paie pune grâu si porumb, ca în anul viitor sa aiba parte de roade. Paiele simbolizeaza grajdul oilor, locul unde s-a nascut Hristos. În a doua noapte de Craciun, gazda matura camera în care au fost aduse paiele. În cazul în care în casa erau prezente fete, veneau feciorii si muzicantii sa mature casa.
În Ajun, femeile fac o placinta din mai multe paturi foarte subtiri de aluat, (uneori chiar 50 de paturi), numita cesnita. Ea era coapta pe jarul din cuptor si era împartita în ziua de Anul Nou. În aluat era pus si un ban, care prezicea celui ce-l gasea cum va fi recolta anului (daca pe ban era lipit mult aluat).
Obiceiuri de Crăciun în Transilvania
În Transilvania, se foloseau si se mai folosesc înca, doua categorii de texte folclorice: colindele cântate numai în grup si multamitele sau urarile, rostite dupa terminarea colindelor. Cea mai cunoscuta dintre urari este starostea colacului. Dupa ce flacaii au fost poftiti în casa si cinstiti cu vin sau palinca, un colindator mai priceput, de regula cel drag fetei, spune povestea pâinii. În aceasta poveste se relateaza tehnica traditionala a cultivarii si prelucrarii graului: de la alegerea terenului, pâna la scoaterea colacului din cuptor. Dupa rostirea acestei povesti, flacaul face o taietura în partea de jos a colacului, semn ca acest colac nu mai poate fi prezentat si altui colinadator.
Obiceiuri de Crăciun în Moldova
În Moldova, nu se da nimic din casa în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se arunca din casa si nu se împrumuta nimic. În Ajunul Craciunului se daruiesc doua turte. Una este data celui care îngrijeste vitele, iar alta este rupta si data animalelor. Atunci când le dai trebuie sa zici:”Cinati sanatos ca si noi cinam”.
Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastra, câte putin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata îl va vedea.
Exista traditia, ca sub masa pe care sunt bucatele pentru Craciun, sa se puna seminte. Numai asa semintele vor rodi si vor fi ferite de stricaciune.
În vasul cu apa, din care gazda urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie sanatosi peste an. Alti gospodari pun o potcoava în cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.
Obiceiuri de Crăciun în Muntenia
Unele femei se scoala înainte de rasaritul soarelui, în Ajun, si arunca spre rasarit mâncare pasarilor, crezând ca facând astfel, pasarile nu le vor strica samanaturile din gradina. Barbatii pun mâna pe toate lucrurile din ograda: car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dânsele la munca tarinei. Femeile, împung cu acul de câteva ori, rasucesc câteva fire în furca, înnoada câteva ate, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine însa, spun ca nu-i bine sa se împunga cu acul în aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceastia, insecta numita burghias ar împunge prunele si ciresele, facându-le astfel sa se ofileasca si sa cada înainte de coacere. Exista traditia ca femeile sa puna o piatra în cuptor pâna la Boboteaza. Ea va fi scoasa la miezul noptii si când va fi aruncata se vor rosti urmatoarele cuvinte:
– Cum dorm toti oamenii si nimeni nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea împietrit si încremenit.